04.04.2008Un nou inceput...
Desi azi nu e o zi speciala si nici o data fixa,m-am decis ca in aceasta zi de 4 aprilie 2008 sa imi fac un blog personal...Motivatiile pentru acest gest sunt cat se poate de simpliste:lipsa de ocupatie si nevoia de a experimenta ceva nou m-au determinat sa fac un astfel de jurnal virtual...Imi este inca destul de dificil sa imi gasesc cuvintele acum,la urma urmei sunt un novice in domeniul asta dar,cu timpul,sper sa progresez in a ma obisnui cu tot ceea ce inseamna un blog si ceea ce implica el de fapt:timp,inspiratie si ,mai ales,daruire!
Isi mai aduce aminte cineva ca astea au fost primele cuvinte de pe acest blog in urma cu 2 ani?...Ei bine,asa a inceput totul,cu o introducere ce tradau emotiile,din moment ce intram intr-o lume noua si total neeplorata de mine pana atunci,aceea a blogurilor...
Iata ca au trecut 2 ani,s-au strans in jur de 2.600 de articole,s-au acumulat aproximativ 500 de nopti nedormite si s-au adunat 125.000 de accesari,in conditiile in care am ales sa nu-mi promovez blogul in nici un alt fel vreodata in afara de a afisa link-ul acestuia ocazional la statusul de pe messenger si atat.Fara mass-uri,fara promovare pe twitter sau alte retele de socializare,fara nimic.Au trecut 2 ani in care cred ca am acumulat o experienta colosala in acest domeniu,acest blog devenind intre timp,cel mai actualizat,cunoscut si accesat blog pentru dinamovisti din Romania!Si am spus blog,nu site,pentru ca site-ul e cu totul altceva!
Nu sunt vorbe mari,nu doresc sa ma laud,e pura realitate si provoc pe oricine sa-mi demonstreze contrariul.Dar nu va putea,pentru ca e greu ca cineva sa mai fi facut ce am facut eu in acesti 2 ani!De la o simpla masuta,cu un calculator pe ea,cu foarte mici exceptii,in astia 2 ani am scris in medie aproape 4 articole/zi,ceea ce e mult pana si pentru bloggeri mult mai cunoscuti,care scriu articole din alte domenii.
Am pornit-o de la zero,nebeneficiind de nici un ajutor din partea nimanui (ajutor pe care oricum nu l-as fi solicitat cuiva vreodata),tot ceea ce ati vazut si veti vedea in continuare este rodul imaginatiei mele in privinta a ceea cum cred eu ca trebuie sa arate si sa contina blogul.Bineinteles ca la inceput nici nu credeam ca voi apuca sa-i fac aniversarea de un an,iar acum pe-a doua.
Incepusem sa am un blog pentru ca,asa cum scrisesem si in introducere,vroiam ceva nou,un loc unde sa ma desfasor liber,sa pot sa-mi exprim ideile si parerile si in acelasi timp sa-i informez si pe altii in privinta echipei mele de fotbal favorite,dar in acelasi timp un loc unde sa-mi tin amintirile,sa-mi exprim gandurile,sentimentele,un spatiu personal unde sa ma relaxez in timpul meu liber.
La inceput a fost o pasiune,acum este un mod de viata.Si daca acum exact un an spuneam ca simt ca mi-am satisfacut pionieratul in ceea ce priveste blogul,acum cred ca nu mai poate sa conteste nimeni ca,in multe privinte,sunt un etalon in acest domeniu.Am acumulat vechime,si,odata cu ea,experienta.
2 ani frumosi,dar obositori,in care,de ce sa nu recunosc,am avut si momente de slabiciune,fiind la un pas sa las totul balta.Daca as fi facut asta probabil alti cativa "bloggerasi" imberbi care m-au copiat si ma copie zilnic,mai pe fata sau mai subtil,nu ar fi stiut niciodata,sau cel putin,nu prea curand,ce inseamna sa ai un blog.
Singurele satisfactii pe care mi le-am dorit vreodata de la acest blog si pe care le-am primit,au fost cele morale,nicidecum materiale.Am fost sfatuit in dese randuri sa fac blogul sa "produca",dar am refuzat.Generos din fire,vreau sa ofer articole informative si sa ma dedic blogului fara sa primesc nimic material in schimb.La Piatra Neamt,asta-vara,cand am fost oprit de un suporter al "cainilor" de-acolo si mi-a spus ca imi citeste blogul,ala a fost genul de recunoastere pe care l-am asteptat si dorit dintotdeauna si nimic mai mult.
Am constiinta curata si impacata.Nu m-am vandut,nu am facut compromisuri,nu m-am schimbat in nici un fel pentru a face blogul mai cunoscut decat este.Am criticat cu argumente,am laudat cu argumente.I-am facut de ras pe cei ce meritau sa fie luati in deradere,i-am apreciat pe cei ce au meritat sa fie cunoscuti si apreciati.Mi-am facut treaba in cel mai profesionist mod cu putinta,in limitele timpului disponibil pe care l-am avut.
Blogul are de azi 2 ani de existenta,2 ani in care ati contribuit si voi cu prezenta de-a lungul timpului,unii mai de pe la inceput,altii mai recent,cert este ca multi dintre voi care cititi aceste randuri ati putut vedea cat de cat ce inseamna si ce presupune tot ceea ce se posteaza aici.Va multumesc tuturor,si voua,celor fideli,pe unii dintre voi apucand sa va cunosc fie pe messenger,fie in viata reala,si voua,celor care intrati mai rar si inca nu am avut ocazia sa ne cunoastem in nici o imprejurare.Succesul acestui blog vi se datoreaza in mare parte!Si va continua sa fie asa si pe viitor...
Iar in acest an,pentru ca s-a nimerit sa fie si Pastele astazi,profit de ocazie sa va doresc si sa va urez inca o data sa aveti sarbatori fericite si tihnite,promit sa fiu si mai incisiv si critic fata de tot ceea ce merita sa fie contestat si blamat,dedicat si devotat fata de tot ceea ce merita sa fie promovat si adulat,sincer si corect fata de tot ceea ce ma inconjoara,pentru ca altfel mi-as pierde onoarea si credibilitatea,pe care le-am castigat in timp,datorita a celor scrise aici de la inceput si pana acum.
Azi e sarbatoare atat pentru noi,ca si popor crestin,cat si pentru mine,in sens personal.Ne reintalnim la noapte cand se va relua "programul obisnuit" si cand "grila de subiecte" isi va reveni la normal.Pana atunci...
CINE SA TRAIASCA,
BLOGUL SA TRAIASCA!
LAAAAA MUUUUULTI AAAAANI !!!
Spre deosebire de "Valentine's Day" sau "Halloween",pseudo-sarbatori pe care le detest din toti ficatii,chestia asta cu Martisorul chiar imi place,pentru ca e o traditie de-a noastra,autentica si straveche,asa cum am scris in articolul de mai jos,nu e vreo sarbatoare de prost-gust importata si preluata de la americani.Pai,cand noi sarbatoream pe-aici venirea primaverii cu martisoare si ghiocei acum 2-3 secole,americanii nici nu stiau ce "e" alea "hotdog,baseball,apple pie,Barack Obama" etc.,asa ca...
Astazi se implineste un an de cand MARIAN COZMA,supranumit "Pasarila",datorita staturii sale impunatoare,nu mai este printre noi.Destinul a vrut ca acesta sa sfarseasca nemeritat,crunt si tragic,la o varsta atat de frageda (26 de ani si 5 luni),in noaptea dintre 7 spre 8 februarie 2009,aruncandu-l in ghearele mortii cumplite,dar plasandu-l definitiv in inimile noastre.
Iar pentru dinamovisti,ramane un simbol intrat in galeria ingerilor pazitori pe care ii are acum clubul DINAMO,fiind,impreuna cu CATALIN HILDAN si nu numai...
Am promis pe 19 octombrie 2009 ca voi avea inca un blog personal incepand cu prima zi a anului in care tocmai am intrat (
Luna decembrie,prin definitie,fiind ultima luna a anului,este perioada cand se fac retrospective de tot felul,cand se trage linie si se analizeaza tot ce s-a petrecut de-a lungul unui an intreg,indiferent de domeniu.Nedorind sa fac exceptie de la regula,in ceea ce priveste blogul,unde in 2009 s-au scris peste 1.500 de articole,am selectat o lista cu cele mai bune articole personale care au aparut aici in acest an. 
Luna decembrie,prin definitie,fiind ultima luna a anului,este perioada cand se fac retrospective de tot felul,cand se trage linie si se analizeaza tot ce s-a petrecut de-a lungul unui an intreg,indiferent de domeniu.Nedorind sa fac exceptie de la regula,in ceea ce priveste blogul,unde in 2009 s-au scris peste 1.500 de articole,am selectat o lista cu cele mai bune articole personale care au aparut aici in acest an. 
