Astenia de primavara prin care trec in perioada asta se reflecta,printre altele,si in activitatea desfasurata pe blog

Sa va explic mai intai ce inseamna astenia de primavara,cum se manifesta si apoi revin sa detaliez ce si cum,cu conditia sa aveti rabdare sa cititi tot ce se va scrie in articolul prezent.Randurile de mai jos sunt preluate de pe http://www.medicas.ro/:

Ne bucuram ca vine primavara, asteptam cu nerabdare ca natura sa revina la viata, ne emotioneaza aparitia ghioceilor si totusi…parca ceva nu este in regula. Ne simtim obositi, fara chef de viata si avem nevoie de mult somn, chiar de la prima ora a diminetii. Sa fie oare astenia de primavara cauza acestor tulburari? Vom afla raspunsul in randurile care urmeaza.

Ce este astenia de primavara?

In primul rand, trebuie sa stim ca astenia nu este o boala propriu-zisa, ci un simptom, o tulburare, o stare de slabiciune, de disconfort fizic si psihic, care apare o data cu inceputul primaverii. In aceasta perioada, organismul nostru trebuie sa faca fata nu doar schimbarilor de temperatura si luminozitatii crescute, dar este nevoit sa se adpateze unui nou stil de viata. Pentru aceasta, el are nevoie de resurse energetice.

In aceste conditii, daca organismul nostru se confrunta cu un deficit de vitamine si minerale, cauzat de alimentele nesanatoase consumate, in general, in timpul iernii, atunci sunt sanse mari sa fim victime ale asteniei. De ce? Pentru ca lipsa de vitalitate cauzata de carentele alimentare reprezinta unul dintre factorii care favorizeaza instalarea asteniei de primavara.

Pe langa aportul insuficient de vitamine si minerale, alte cauze alte asteniei sunt lipsa exercitiilor fizice si bolile de sezon, cum ar fi gripa.

Cum stim daca s-a instalat astenia de primavara?

Exista mai multe simptome care indica o posibila astenie. Iata care sunt cele mai frecvente dintre ele:

• Stari de continua oboseala si somnolenta
• Lipsa de energie
• Pasivitate si putere de concentrare redusa
• Disconfort, iritabilitate si anxietate
• Cefalee si palpitatii
• Lipsa tonusului si scaderea formei fizice.

Care sunt consecintele asteniei?

Cea mai serioasa afectiune cauzata de astenie este depresia. Aceasta se caracterizeaza printr-o stare de tristete acuta, de pierdere a increderii in sine. Partea grava este ca, dupa disparitia asteniei, depresia ramane. Ea necesita, in cele mai multe cazuri, tratament de specialitate.

Atunci cand suferim de astenie, nu mai suntem la fel de ordonati, de atenti si de prompti in rezolvarea anumitor probleme. Asadar, astenia ne afecteaza nu doar viata personala, ci si performantele la locul de munca.

Chiar daca suntem persoane calde si sociabile, s-ar putea ca, in aceasta perioada, sa manifestam o oarecare indiferenta fata de cei apropiati. Cauza este una singura: astenia de primavara.

Aceasta tulburare are efecte negative si asupra sanatatii noastre fizice. Una dintre bolile pe care le determina aste anemia. Cauzele acesteia se regasesc, evident, in deficitul de vitamine si minerale cu care ne confruntam in aceasta perioada.

Cand eram mic si vedeam ca adultii sunt foarte schimbatori in comportament in perioada asta a anului ma intrebam de ce.Imi explicase mama odata cum sta treaba cu astenia de primavara,cum oamenii au o energie si putere de concentratie mai redusa,dar eu ma amuzam teribil si mi se parea o prostie.

Crescand si mai invatand cate ceva,iata ca am ajuns sa trec si eu printr-o astfel de perioada,ale caror simptome se manifesta exact cum am aratat in textul extras de pe site-ul medical de mai sus.Si adevarul e simplu:nu putem fi la fel de vioi,de veseli,de inventivi si cu chef de viata oricand.Adica,ne schimbam dispozitia de la o zi la alta,daramite,per total,de la un anotimp la altul.

E mai mult decat evident ca anotimpurile,prin felul unic al fiecaruia dintre ele,ne afecteaza si ne modeleaza felul nostru de a fi.Nu poti sa compari si sa crezi ca oamenii sunt la fel vara cum sunt si iarna de exemplu.Total exclus.Ma iau exemplu pe mine:vara am o energie nebanuita,nu ma dau in laturi de la nici un efort mai considerabil,pot sa stau lejer treaz cate 24 de ore,sa dorm 3-4 ore si apoi sa mai stau treaz inca 24 de ore.Iarna nu se poate asa ceva,sunt mult mai molesit,mai sobru,mai...fara chef de viata.Cel putin,dupa ce trec sarbatorile,n-are rost sa spun ca pentru mine lunile ianuarie si februarie sunt printre cele mai naspa luni din an,trecand pe langa mine de obicei fara sa fac nimic notabil,iar daca fac ceva,atunci e cheful ala de "lasa-ma sa te las"...

In privinta primaverii,din punctul meu de vedere,anotimpul asta incepe cu adevarat abia din aprilie.Pentru mine luna martie e doar una de tranzitie de la vremea rece,la cea calda,asa cum se intampla si invers in septembrie.Cel putin asa calculez eu.Nu ii inteleg pe cei care se entuziasmeaza orgasmic atunci cand se uita pe calendar si vad ca e 1 martie.

Da,e inceputul primaverii calendaristice,dar ce folos ca afara e inca rece,eventual inca e zapada,daca nu e zapada atunci ploua monoton si pe jos sunt numai balti si noroaie,copacii sunt inca goi iar noi ne imbracam inca cu geci si pulovere groase?

Ei,odata cu venirea caldurii mai intense,se schimba treaba.Cand vezi ca natura e o explozie de culori,cand vezi ca prin parcuri sau prin fata blocurilor e un curcubeu format din copaci infloriti si flori rasarite,cand vezi ca se insereaza abia dupa ora 20:00 si iti permiti sa iesi intr-un tricou la amiaza,e altceva.Si aici intervin schimbarile in activitatile zilnice pe care oamenii le au.Nu poti avea pretentia,cel putin fara o perioada de "acomodare",ca cineva sa mai aiba acelasi timp si aceeasi rabdare sa faca ceva ca in lunile friguroase.

Timpul pare ca trece mai repede tocmai pentru ca avem cu ce sa ni-l umplem mai mult.In ianuarie si februarie lumea de obicei sta in casa,la cald,fara chef de nimic,iar cand se lasa seara pe la ora 18:00,implicit facandu-se si mai frig,totul pe-afara e pustiu.Cartierele raman goale,ii gasesti pe majoritatea in fata calculatoarelor (tinerii) sau a televizoarelor (varstnicii).

Acum e cu totul alta situatie.Lumea merge prin oras,prin parcuri,sau in cel mai rau caz iese la o barfa cu prietenii in fata blocului.Cum naiba sa treaca neobservate toate aceste schimbari?

Zilele trecute,Marian din Bucuresti (http://www.alecumarian.blogspot.com/) ,imi lasa un comentariu prin care isi exprima "ingrijorarea" asupra activitatii mele de pe blog in ultima vreme.L-am asigurat ca nu e vorba de nimic grav,doar ca nu mai am acelasi chef sa stau in fata calculatorului ca atunci cand era rece si n-aveam altceva de facut decat sa stau in casa,in fata monitorului,cu o cana de ness,cafea,ceai,capuccino langa mine si sa postez pe blog.

Ii mai spusesem,totodata,ca daca e sa existe un dezinteres si o delasare din partea mea,acelea ar fi nu pentru ca nu am subiecte (din contra,am subiecte cu zecile si despre ce sa scriu as avea oricum,mai ales ca din octombrie si pana acum inca mai am vreo 50-60 de articole restante pe care tot le aman pentru ca nu mai am cand sa le recuperez),ci pentru ca...prefer sa mai ies si la aer mai des ca in urma cu 2-3 luni.

Ce i-am mai spus lui,va mai spun si voua,si poate veti intelege anumite lucruri.Facand aceleasi lucruri pe blog zi de zi,timp de 2 ani,in care s-au strans aproape 2.700 de articole,credeti-ma,nu e usor pentru nimeni.Intervin rutina,monotonia,plictiseala de a face,ca un robot,zilnic,aceeasi treaba.Si adevarul mai este ca mie imi lipseste si motivatia.

Daca as fi castigat bani de pe urma blogului,poate ala ar fi fost un motiv bun pentru un mai mare devotament fata de acesta in perioada asta.Dar nu castig,nici nu imi proprun sa fac blogul sa "produca" si nici nu-mi pare rau.Daca eram in competitie cu cineva,dorindu-mi sa il intrec sau sa il las si mai tare in urma in privinta traficului si a notorietatii blogului,iar era o chestie.Dar traficul ma intereseaza prea putin spre deloc iar in privinta competitiei,sa fi vrut si tot nu am cu cine sa ma intrec pe categoria asta,de "blog personal si despre fotbal".

Nu gresesc cand spun ca sunt cel mai bun si cel mai vechi in domeniul asta,de scris articole despre viata personala combinate cu cele despre fotbal,mai ales la frecventa cu care le postez,si anume de peste 100 de articole pe luna de vreun an jumate incoace.Problema e urmatoarea,problema care a contribuit de asemenea la oarecare stare de "sictir",dupa cum observase si Marian din Bucuresti.Cand scrii prea mult despre fotbal (nu din placere ci pentru ca evenimentele sunt de-asa natura incat se impune acest lucru),sau,mai bine zis,numai despre fotbal zile intregi si consecutive,se duce naibii placerea de a mai scrie si un articol din viata reala,din afara fotbalului.

Ce farmec ar fi avut articolul asta,pe care il scriu acum,urmat de cate vreo 5 articole din fotbal si inainte,si dupa acesta?Nici unul!De aceea,ma bucur nespus ca zilele astea am prilejul sa mai scriu si despre altceva in afara de fotbal si astept cu nerabdare ca fotbalul sa ia o pauza pe durata verii,chiar daca unii se intreaba ce voi face atunci,despre ce voi mai scrie daca nu e fotbal.Lor le spun in primul rand ca urmeaza Cupa Mondiala,unde inca ma mai gandesc daca voi scrie despre cele 64 de meciuri care se vor disputa si in al doilea rand sa se uite in arhiva la lunile iunie/iulie 2009,cand nu am dus lipsa de subiecte.Deci...

Sa scriu despre fotbal in perioada asta iar nu e nici o placere,pentru ca nu e nici un secret ca atat DINAMO cat si MILAN au dezamagit profund sezonul asta,desi se parea la un moment dat ca ambele vor triumfa in Liga I,respectiv Serie A.Si sa scriu numai despre esecuri,obiective compromise,calificari ratate nu e nicicum cea mai placuta ocupatie...

Si da,asa este!Zilele astea am chef in special de orice,numai de blog nu.Adica nu pot trai nici fara blog mai mult de o zi,doar ca nu ma mai grabesc ca inainte sa ma asez in fata lui,atata tot.Vor reveni si zilele alea,deocamdata,astept sa treaca astenia asta de primavara si,odata cu ea,astept ca bioritmul vietii mele sa reintre pe fagasul normal,unul in care sa-mi stabilesc prioritatile in functie de interes,pentru ca stilul meu de viata e prea haotic in perioada asta ca sa stiu cum sa ma mai impart si sa multumesc pe toata lumea (pe mine insumi,pe cititorii acestui blog,pe cei pe care ii cunosc in viata reala)...Rabdare,e doar o chestiune de timp pana cand voi trece,ca stare generala si pofta de viata,de la imaginea de la inceputul articolului la ce se vede in imaginea de mai jos:D.