De data asta am vazut inca de la distanta ca la gemuletul magazinului stau postati doua persoane,cam boschetarei ei si pe deasupra si putini cam beti,judecand asta dupa felul cum vorbeau tare si nearticulat,cu cuvinte numai de ei intelese.Ajung in spatele lor si ii analizez din priviri:ambii sa fii avut pana in 30 de ani,unul dintre ei era cat de cat curatel,celalalt avea infatisarea tipica de "pierde-primavara" (un fel de "pierde-vara" mai lights),adica neingrijit,neras,dar nici chiar ultimul om.Se pare ca o cunosteau pe duduia vanzatoare,ca tot palavrageau amical pe-acolo.Astept cateva secunde sa se dea la o parte,sa ma "strecor" si eu ca sa pot sa-mi cumpar portia de otrava.Intr-un tarziu,neingrijitul se sesizeaza si ii face semn amicului:
"Da-te,bah,ca asteapta baiatu' la rand.Uite,are si bluza de trening cu DINAMO...Eeeee,dar el nu-i dinamovist,o poarta asa...Ia zi,baiatu',asa-i ca nu esti dinamovist?
Eu:"Ba da,cum sa nu?Cu cine ai vrea sa tin,cu steaua?"
El:"Pai da nu?Si eu sunt stelist!"
Eu (in gandul meu:"se vede...si se simte dupa miros!",apoi cu voce tare):"Sa fii sanatos,n-am cum sa fiu ca tine!"
Intre timp,un grup de cativa puradei veneau de peste strada,din zona podului.Mi-am luat tigarile si am dat sa ma intorc inapoi spre casa.Traversez strada si ma uit in urma,puradeii,cel putin 8-10 la numar,ca n-am stat sa-i numar,ajung si ei la magazin.Mai fac cativa pasi si,pe cand ma aflam cred la vreo 50 de metri departare,aud tare din urma un cor de voci:"steaua e numai una/ne mandrim cu ea intotdeauna!...Forza steaua,hei!Forza steaua,hei!"
Am inceput sa rad in hohote de nebun.Cine trecea pe langa mine in secundele alea cred ca o lua la fuga la cat de sanatos radeam.Nu aveam nici un dubiu,iata inca o lectie despre portretul suporterului spurcat si genul de manifestare specific al acestora.Eu stiam ca maneaua aia e ca si imnul lor,dar cat de penibil sa fii sa-l canti in cor la 3:30 noaptea,in contextul in care,steaua in prezent joaca precum o soseta imputita,decolorata si rupta in calcai?Mai mult decat atat,cat de ridicol trebuie sa fii sa canti manele?Si eu as putea sa fredonez jegul ala de melodie a lui Jean de la Craiova cu "Vine,vine,Borcea,cu spartanii...",dar ar insemna sa nu mai am tupeul sa ma uit in oglinda dupa aia cel putin un an...
Nu trec cateva secunde ca iar se-aude:"Forza Banel Nicolitaaaaaaa!".Imi zic,"mah,tot e bine ca nu au uitat sa-si pomeneasca porumbelul.Asta spune multe...".
Si chiar spune multe o astfel de intamplare,reala 100%,pentru ca eu nu inventez povesti.Din contra,spun tot ce gandesc si ce stiu,atat cat ma pricep.Si daca e un lucru de care sunt sigur intru totul,acela ar fi ca,oricat ar da-o unii la intors si n-ar recunoaste,pur si simplu...ASTIA SUNTETI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu