In semn de recunostinta...

...si vrand sa-i multumesc lui Doamne-Doamne ca ne-a oferit,noua,dinamovistilor,pentru al 3-lea an consecutiv un Paste linistit,frumos si de tinut minte,dupa victoria de miercuri,4-2,din Cupa,impotriva Rapidului (in 2007 a fost victoria 4-2 in ghencea,contra stelei in Sambata Mare,iar in 2008 a fost victoria 2-1 in Giulesti,contra aceluiasi Rapid) m-am dus ieri la biserica,mai ales ca stiam ca asta avea sa fie o ultima ocazie sa mai trec pe-acolo inainte de seara de Inviere.

Chiar am vrut sa merg la denii dar nu am mai avut timp,de altfel sunt praf,in ultimele zile dormindcate 3-4-5 ore,si alea in reprize.In fine,am mers la aceeasi biserica Sf.Ioan la care merg mereu,la care am fost si de Florii de altfel,si am ramas placut surprins sa constat ca nu mai e atata mosnegaraie ca duminica.Erau vreo 15 persoane,majoritatea copii cu parintii lor,care doreau sa se spovedeasca.

Eu nu m-am spovedit si/sau impartasit niciodata pana acum si nici nu o s-o fac,pentru ca eu nu dau socoteala nimanui in privinta pacatelor mele,doar lui Doamne-Doamne si atat si asta cand voi ajunge sa stau fata in fata cu El pe lumea ailalta.Pe lumea asta n-are nimeni nici o sansa sa afle ce am facut...

Nu am incredere in preoti pentru ca nu am incredere in oameni in special.Mi se pare o prostie sa crezi ca un alt om,ca si tine (fie el preot),te poate exonera de pacate doar cu cateva vorbe (fie ele rugaciuni sau mai stiu eu ce),o lingura de vin si putin aluat sfintit.

Sunt crestin dar asta nu inseamna ca sunt si prost!Cred in semnul crucii dar nu il fac din 5 in 5 secunde cum il fac toate babele senile!

A fost o faza care m-a amuzat teribil,dar mi-a demonstrat si cat de distrus e tineretul din ziua de azi.In timp ce preotul citea nu stiu ce slujba privind lepadarea lui Petru,Cina cea de taina etc.,noi stateam in genunchi ca asa trebuia.Am stat vreo 10 minute,ma dureau genunchii,dar ma ambitionam sa rezist.Pai la cate a patimit Iisus,macar atat puteam face si eu.

In acele momente vine un baiat de vreo 18-20 de ani,cocalar de felul lui,se apropie de locul unde eram noi astia mai multi adunati,vede ca lumea e in genunchi si ar trebui sa faca si el la fel,vede ca preotul se uita la el ca era singurul care statea in picioare,stramba din nas si pleaca.

Plm,nici eu nu aveam in plan sa stau mai mult de 5 minute in biserica pentru ca ma cam grabeam spre casa,dar daca m-a prins momentul ala cu statul in genunchi asta e,am asteptat sa se termine,pentru ca era de cacao sa plec atunci cand lumea se pregatea sa stea in genunchi,adica as fi fugit cand as fi dat putin de greu.

Ori asta nu imi sta in caracter...Ieri seara am dormit,in seara asta am sa fac la fel,abia maine seara sper sa imi revin cu programul asta dat peste cap si sa merg la Inviere asa cum mi-am propus.Oi vedea ce-o mai fi,insa ieri chiar m-am simtit bine in biserica,mai ales ca aveam niste multumiri de facut Celui ce a facut sa ne bucuram inca o data pe plan fotbalistic,dandu-ne inca un Paste fericit,pentru noi,cei dinamovisti!...Pentru restul asta e,anul asta ramaneti amarati si tristi...