Chiar daca nu am mai vorbit cu ea de mai bine de o jumatate de an,neraspunzandu-i la apeluri/mesaje si dandu-i ignore pe messenger,fiind suparat pe ea din multe si intemeiate motive,in noaptea asta tot am lasat de la mine si i-am urat bun venit acasa dupa un drum istovitor de vreo 28 de ore cu masina de la Milano la Bacau. Pana la urma e mama mea si,macar pentru luna asta cat va sta acasa in vacanta,in ciuda faptului ca iar ma va plictisi cu cicalelile ei,ma bucur sa o am din nou alaturi prin preajma,avand in vedere ca e singurul parinte care mi-a mai ramas.Revin din nou la ideea ca nu vom stii sa apreciem poate niciodata sau,in orice caz,nu atat cat ar trebui o persoana draga,decat atunci cand nu va mai fi,iar momentan nu vreau sa risc nimic,nu m-as putea ierta.Am stat cu grija cat a fost pe drum,stiti si voi cate se intampla pe sosele astea nenorocite care iau mii de vieti anual...
O iubesc pentru ca e mama mea,pentru ca,trecand cu vederea unele toane de-ale ei,ramane cea mai buna mama pe care as fi putut sa o am si pentru ca de ea depinde fericirea mea in zilele ce urmeaza,inclusiv ziua mea de nastere:)).Glumesc,n-am fost niciodata un profitor,un lingusitor (nu ma cheama ca muistul de frati-miu!) dar evident ca tot imi va fi mai bine decat daca n-ar fi fost acasa.
De ea depinde deplasarea mea la Piatra-Neamt pe care urmeaza sa o fac in mai putin de 2 saptamani,fiindca va juca DINAMO cu Ceahlaul (meci care sper sa pice pe 14 august si nicicand altcandva) si multe alte lucruri.
Partea buna a intoarcerii ei acasa e ca aici nu va mai avea ocazia sa stea pe net si sa se uite pe blogul meu,astfel ca luna asta pot sa dau frau liber limbajului meu mai colorat uneori (in traducere,voi putea sa injur mai mult,fara sa stau cu jena ca vede si mama ce scriu).Dar scriu aceste randuri tocmai pentru ca le va vedea mai devreme sau mai tarziu atunci cand se va intoarce in Italia,pentru ca stiu ca,fiind curioasa din fire,va rascoli pana la urma toata arhiva blogului pentru a vedea tot ce am scris cat timp ea nu a avut acces la net.
De aceea acest articol,in care imi exprim atasamentul fata de ea si bucuria ca a ajuns sanatoasa acasa,ii este dedicat ei.Si nu,oricat ar crede cineva,vazand pozele,ca mama e dinamovista si ca de la ea am mostenit dragostea,pasiunea si iubirea pentru DINAMO,raspunsul este nu,mama nu e de nici un fel din punctul asta de vedere,pentru ca nu e microbista.Dar chiar daca ar fi fost si indiferent cu ce echipa ar fi tinut,tot mi-ar fi fost draga pentru ca o respect si ii sunt dator in fiecare zi,in fiecare clipa,ca ea m-a adus pe lumea asta!Mamico,pentru tine ma inchin!^:)^Aaa,si te si :* si >:D<.Capisci?;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu